Sărăcirea românilor, la pachet cu tranziția energetică. Cum ajunge mediul rural din România să fie ”condamnat” de scumpirile la curent
Tranziția energetică reprezintă un pas esențial în combaterea schimbărilor climatice, dar vine cu costuri semnificative pentru gospodăriile din mediul rural din România. Investițiile necesare pentru a adopta surse de energie verde și pentru a respecta noile reglementări de mediu sunt mari și, în multe cazuri, greu de suportat pentru o populație deja afectată de sărăcie.
Costurile tranziției energetice în mediul rural
Procesul de tranziție energetică implică schimbări majore în felul în care gospodăriile românești își gestionează energia. Una dintre cele mai mari provocări o reprezintă înlocuirea surselor tradiționale de încălzire, precum lemnul, cu surse de energie mai ecologice. Acest lucru nu este doar costisitor, ci și dificil de implementat în zonele rurale, unde accesul la informații și resurse financiare este limitat.
Potrivit Asociației Energia Inteligentă (AEI), tranziția energetică va crește sărăcia în mediul rural din cauza necesității de a realiza investiții majore în gospodării. Acestea includ achiziționarea de sisteme de încălzire cu energie verde și mașini electrice, dar și adaptarea la creșterile de preț la energie electrică, gaze și chiar lemne.
„Tranziția energetică vine cu restricții și obligații la nivelul gospodăriilor, cu necesitatea realizării unor investiții importante în gospodării, cu creșteri de prețuri la energie electrică, gaze și chiar lemne,” a declarat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Discrepanțele salariale între urban și rural
O altă problemă majoră este discrepanța tot mai mare între câștigurile salariale din mediul urban și cel rural. Conform datelor INS, salariile din zona urbană sunt de 1,5 ori mai mari decât cele din mediul rural. Aceasta face ca populația urbană să poată suporta mai ușor costurile tranziției energetice, în timp ce pentru multe gospodării rurale, acestea sunt insuportabile.
„În mediul rural, locuințele sunt de clase inferioare energetic. Majoritatea imobilelor sunt în clasele E, F și G, consumând dublu față de o locuință din mediul urban. Aceste gospodării sunt lipsite de banii necesari cofinanțării unor proiecte, iar nivelul de informare este foarte redus,” a explicat Chisăliță.
Necesitatea investițiilor în mediul rural
Investițiile necesare pentru a moderniza locuințele din mediul rural sunt considerabile. Chisăliță subliniază că mediul rural necesită investiții mai mari per gospodărie decât zona urbană, din cauza lipsei cofinanțării și a persoanelor calificate din administrație. Acest lucru va accentua și mai mult decalajul dintre mediul urban și cel rural.
Un raport al Băncii Mondiale din 2023 arată că, deși România a făcut progrese economice semnificative în ultimii douăzeci de ani, disparitățile regionale în ceea ce privește veniturile și accesul la servicii rămân mari. Sărăcia este concentrată în zonele rurale, care găzduiesc 40% din populația României și 70% din persoanele sărace.
Paradoxul subvențiilor energetice
Un paradox semnalat de Chisăliță este faptul că cele mai mari subvenții pentru energie se găsesc în mediul urban, unde veniturile sunt mai mari și facturile de încălzire sunt mai mici. „Cele mai mari subvenții pentru diferitele forme de energie se găsesc în mediul urban, acolo unde câștigurile sunt de 1,5 ori mai mari decât în mediul rural și facturile pentru încălzire sunt mai mici cu până la 50%,” a punctat Chisăliță.
Deși atingerea obiectivului de net zero și reducerea sărăciei sunt posibile, acest lucru depinde de o abordare coordonată care să elimine paradoxurile și să abordeze în mod echilibrat obiectivele sociale și de mediu.
„Este necesară dezvoltarea de politici publice distincte pentru mediul rural și urban, și identificarea unor măsuri clare de depășire a barierelor care blochează reducerea sărăciei energetice în mediul rural,” a concluzionat expertul în energie.
Tranziția energetică este, fără îndoială, un pas necesar pentru un viitor sustenabil, dar trebuie gestionată cu atenție pentru a nu lăsa în urmă comunitățile vulnerabile. România trebuie să găsească soluții eficiente pentru a sprijini gospodăriile din mediul rural în acest proces, asigurând astfel o tranziție echitabilă și durabilă.